Uite-l cum cara plugul dupa el!
Boii-au murit, altii nu are,
Cu fata-i trista si capul chel,
Strivit de griji si ars de soare…

Un om. Un om si a lui soarta.
Ca o martoaga, tragand la plug,
Joaina vaca lui e moarta
Nu boi, nu cai sa pui la jug.

Seara se roaga-ncetisor
Sa dea vreo ploaie Dumnezeu
Si-i impacat, cu sufletul usor
C-a razbit el si mai greu…

L-a citit pe Kant, stiai?
Cand era mai tinerel,
Pe-atunci inca mai spera
C-o scapa de sat si el.

Dar n-a fost sa fie-asa,
C-a plecat si peste-un an
Tatal sau se prapadea
Mama n-avea nici un ban.

Surorile mai mici plangeau
Si-l rugau sa vie-acasa
Se tot jelau si ii scriau
Ca nu mai au barbat in casa.

A lasat scoala si toate
Si-a venit la datorie
Iata-l azi, cu plugu’-n spate
Nu-i ce-ar fi putut sa fie…

5 oct 2000 ~adria