Fug intr-o lume pustie.
Ma caut si nu reusesc sa ma gasesc
Si fug,
Fug dupa mine,
Fiindca trebuie sa aflu cum sunt cu adevarat.


Poate ca, de fapt, sunt verde,
Verde ca verdele ierbii.
Si fug prin iarba.
Si iarba ma musca si ma inverzeste…
Si ma transform in iarba,
Mai verde ca verdele ierbii.



Dar simt ca verdele nu mi se potriveste;
Si fug din iarba,
Fug spre desert,
Spre desertul torturat de soare.
Poate ca, de fapt, sunt foc.
Si fug prin desert,
Ars de soare,
Si ma transform in foc.
Si ard ca soarele care mi-a dat viata de foc.
Si fug.
Si ard in valvatai mistuitoare.
Dar simt cum ma transform in cenusa.
Si fug.
Fug sa ma sting in mare.
Si fug spre mare.
Si marea ma cheama.
Si ma scufund in adancuri.
Poate ca, de fapt, sunt o alga,
O alga plutitoare.
Si fug.
Fug spre alge.




Dar, curand,
Observ cum ma scufund tot mai mult
Si prind radacini.
Si nu mai pot pluti,
Si nu mai pot zbura.
Si-atunci din strafunduri ma zmulg
Si fug.
Fug spre cer.
Poate ca, de fapt, sunt o pasare,
O pasare libera,
Libera sa zboare in imensitatea cerului.
Si fug spre inalt.
Si zbor, plutesc.
Zbor.

Dar aripile-mi obosesc
Si ma simt din ce in ce mai vlaguit.
Si nu mai pot zbura.
Ma prabusesc
Si trebuie din nou sa fug
Si fug.
Fug.

Incotro?
Nu stiu
Dar fug.
Si, cand ma simt epuizat,
Cand nu mai pot fugi,
Te zaresc pe tine.
Si, cu ultimele-mi puteri,
Fug,
Si fug,
Fug spre tine.

Fiindca stiu ca in tine sunt eu.
Ma vei primi,
Te voi primi in mine.
Si apoi vom fugi

Fug.
Fug cu tine.



din "In noi e un cer mai adevarat"- Tel-Aviv-1984 (C)