Adapă-mi dorul, la ochii-ți să cat suspinând
Și jocul iubirii suave învață-mă ușor
Nepotolită-i setea, ce buzele îmi umple
Iubito ...
Ascultă zorii. Ce clară-i lumina sperând
Că mâine solara Fortuna cuprinde-ne-va dor
Nebiruiți-s plopii, coloane făr’ de temple
Iubito ...
Cuprinde-mi trupul, zefiră-l prin codri plângând
De visu-mi amarnic petale lipește-mi alb covor
Și adormit de păru-ți, să zbor cu aripi line
Iubito ...
Să plângi la pieptu-mi ... S-aprinzi fericirea în vânt
Prin ploaie noi fi-vom copii înmiresmați de-amor
O contopire-i totul, cu iarba ori cu tine
Iubito!
...

Cu tine ...