agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1015 .



In ce mai crezi ?
poezie [ ]
Inspirata de un articol recent

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [adria ]

2005-06-16  |     | 



In ce mai crezi?

Visam ca suntem printi, printese
Cand basme ne citeau parintii,
Cu imparati si- imparatese
Mult admirati cu ochii mintii.

In basme totul te-mbia la viata,
Si tot se termina asa frumos,
Incat le mai visai spre dimineata,
Cand mama te trezea duios.

Imi amintesc de Mos Craciun,
De febra care ne sclipea-n privire,
Cand vrei sa fii atunci mai bun,
Sa ai si tu sub pom o implinire.

Cand uneori chiar Mosul aparea,
Cu haine rosii, vesel si ghidus,
Scotand din traista aia grea,
Misterios, un ursulet de plus.

Apoi am invatat sa ne rugam.
La cineva mai mare peste toate,
Am invatat aproapelui sa-i dam
Ceva care-i al nostru, ca e frate.

Un Dumnezeu i-acolo pentru noi,
El a facut pamantul si ce vezi,
Soare, pamantul, fulgere si ploi,
Fulgii de nea perfecti din zapezi.

Am invatat apoi despre iubire,
Ca mai frumos in viata nu exista!
Visam de mici sa fim mireasa, mire,
Privind cu jind la poze prin revista.

Si toate fetele parca visau copii,
Se pregateau serios din gradinite,
Cand turuiau peltic la poezii,
Si paru-l impleteau inca-n codite.

La opt deja stiai ca te-au mintit,
Nu-i Mos Craciun si nici Nicolae,
Desi i-ai vazut, deja s-au topit
In ani, incet, incet prin straie.

La zece ani parea naiv. sa crezi
In basm cu sfarsit ideal,
Pentru ca-n viata n-ai sa vezi
Vreun print aparand pe un cal.

Nu mai scriai scrisori catre ei,
Cereai parintilor pe ocolite- un dar,
Sau numai le spuneai ce vrei,
Cadoul a ramas. Atat macar…

Apoi cu Dumnezeu e o problema,
Un nene Darvin spune raspicat,
Si da inteligentilor o tema,
Care-i scuteste poate de pacat.

Maimuta a fost prima strabunica,
Si-ncet, incet s-a desteptat,
Eliberandu-ne de bezna si de frica,
Atunci cand in picioare-a stat.

Si multi nu mai cred in iubire,
De-atata suferinta la final
Sau de la multa, multa amagire
Ascunsa mereu dupa voal.

Pe urma, nu dureaza, daca vine
Si parca e mai rau ca inainte,
Minunea vietii prea putin ne tine,
Fiindca se muta inima in minte.

Sa vrei, azi nu mai poti sa crezi,
In ce cu fiinta intreaga credeai,
Se impun cu necesitate dovezi,
Desi de vis te atarni ca de pai.

Si fiecare crede in ce poate,
Din toate cate-au fost odinioara,
Cand ai ajuns deja sa stii de toate,
Ceva in tine-a inceput sa moara.

Iunie 15, 2005
Toronto

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!