|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Vertebrele deschise ale acestui poem Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-07-01 | | trăim singuri într-o lume singură. unica mângâiere sunt stelele cerul luna soarele de ce atunci când murim, când ne urcăm la Dumnezeu valul de țărână se așterne peste ochii noștri de ce ni se ia cerul
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate