agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3908 .



Totul despre clopote
poezie [ ]
Clopote - poeți români (6)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [pârâu ]

2005-07-24  |     | 



Trilogia “Proiectul unei limbi universale”

Partea I - “SUFLETUL”

Motto:
“Prin clopot nu dai veste
Doar unui singur om
Ci zvoană - ’mpărățită
Ce vine de la Dom”

Clopote - poeți români (6)

57.Dimitrie Petrino

În munți

… Când dulcele-ți suspinuri, acorde amoroase,
De mii de ori în mine vibrând au răsunat,
Ca clopotul de sară, în oare misterioase
Cu fluierul poetic de stâncă repetat.

***

58.Al. Philippide

Berceuse

… Știi pe de rost și crengi, și vânt, și ciori.
Și-un clopot iarăși a-nceput să sune.
Nu-i bine, seara, să-l asculți ce spune.
Așa răsună-n fiecare seară,
Și vântul frânge sunetul – de-ți pare
Că-i o ghitară
Cu arii singuratice și rare…

***

Ceasul greu

… Lăsasem în orașul de piatră și metal
Biserici proaspete de cărămidă
Cu-nfățișare roșă de spital
Și clopote ce sună cu scârbă și obidă…
…………….
O, ceasul greu – O, ceasul rău – O, ceasul
Pe care-ai vrea să-l sari în timp, să-l treci,
- Când nu e clopot să-i rostească glasul
Și să vestească clipele lui reci...

***

Clopotele

Duminicile-n fiecare săptămână
Când clopotele-n mantii de bronz se iau de mână
Și-ncep să colinde
Cât vazduh glasul lor cuprinde,
- Umflați de vânt,
Buimaci, târându-și umbra greoaie pe pământ,
Toți nourii aleargă cu clopotele-n zbor
Pe urma lor;

Iar când în zare ca-ntr-o văgăună
S-au prabușit cu toții împreună,
Din ce în ce mai limpede răsună,
Împodobind cu aur proaspăt crinii,
Goarna luminii!

Și-atunci tot cerul se preschimbă
În clopot ‘nalt cu soarele drept limbă
Care bate
Clipe de lumină
Pentru cei a caror inimă se zbate
Ca limba unui clopot rostogolit în tină.
În hohote sonore vazduhul se destramă
Când clopotele-n tropot de copite
Îndeamnă sufletele toropite
Și le chiamă
Cu ele către soare să s-avânte,
Sărmane clopote cu aripi frânte!

Și-atunci nebunii care-ntr-una urlă
Cu sufletul la gură ca o surlă
Când clopotele-n fiecare turlă
Cu ură-și mușcă frânghiile, botniți,
- Nebunii intră pe furis în casă,
Și tac din gură, și s-ascund sub masă;
Căci trebuie să știți că din clopotniți
Îndată clopotele au să zboare
În cavalcadă către soare,
Și-au să se-ntoarcă liniștit, la trap,
Să ne cadă pe cap,
Să ne cadă pe cap!

Dar eu, care nu sunt nebun,
Vă spun:
Că clopotele-n fiecare săptămână
Se iau de mână;
Își suflecă mantalele-ntr-o horă
Sonoră;
Și-apoi pornesc ca să colinde
Cât văzduh poate glasul lor cuprinde.
Dar vă mai spun,
Eu, care nu sunt nebun,
Vă spun că toate clopotele spun:
Că, dintr-o dată preschimbate-n goarne,
Au să răstoarne
Văzduhul peste noi ca un puhoi
De cer albastru și lumină multă,
- Și-atuncea noi,
Care suntem acei ce tac și le ascultă,
Stăruitori vom sta cu fruntea boltă
De revoltă,

Cu ochiul cupă de nădejde multă,
Cu zdrențele azurului pe noi,
Surâzatori – cu clopotele-n noi!

***

Palatul

… Drumeagul neumblat călăuzea
Sub bolți de stejăriș plimbarea noastră,
Și-un dangăt lung de clopot împletea
Un fir de aur palid în liniștea albastră…

***

59.Ion Pillat

Aci sosi pe vremuri

…Ea-l asculta tacută, cu ochi de peruzea…
Și totul ce romantic ca-n basme se urzea.
Și cum ședeam…departe, un clopot a sunat,
De nuntă sau de moarte, în turnul vechi din sat.
…………….
M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist,
Și ți-am părut romantic și poate simbolist.

Și cum ședeam… departe un clopot a sunat
- Același clopot poate – în turnul vechi din sat…
De nuntă sau de moarte, în turnul vechi din sat.

***

Adio la Florica

… Ramâi la noi! Un clopot din Izvorani mai plânge
Și tot aud în urmă: la noi - la noi - la noi…
Opreste-ți telegarii cu nările în sânge,
O, surugiu năprasnic gonind ca un strigoi…

***

Cântec de vremelnicie

… Dau să scap – de tine nu pot.
De-nflorire și de spini
Stau legat de rădăcini
Trainic ca de cer, un clopot

***

Cel din urmă

… Să fii un măr de aur în mărul plin de mere,
În clopot să fii cântec și în amurg tăcere,
Să crești în grâu cu grâul și-n inimi cu iubirea –
Ca vorba ta să cheme în noi nemărginirea,
………………..
Ca să păstreze-n tine, ca-ntr-un imens muzeu,
Cu floarea cea mai mică de crâng, pe Dumnezeu…

***

Cina cea de taină

Prin ulmii de sub vie, pe deal, mai știi tu casa
Ce-albește ca și oul în cuib sfios de foi?
Mai știi tu cerul serii cu fețe ca mătasa
Și clopotul cirezii venind de la zăvoi…

***

CRA-RO-RA-RA

… Era de când e lumea, de mult, de nu știu când:
Se lumina de ziuă… cu țara cot la cot,
Se depărta chervanul din clopote sunând,
Ne tot purta pe drumuri ce le-am uitat de tot,
Pierdute pe vecie… Dar pasărea țipa
Cu glasul ei de toamnă târzie: cra-ro-ra-ra…

***

Din Bretania

…În zori de zi se împânzește marea
Prin neguri zăbrelite de lumină,
Bat clopote, blajine, în surdină…

***

Drumul magilor – Spre schit

Clopotnița de lemn păzește peste curpeni,
Și clopote vechi înalță glasuri mari
Să cheme prin păduri, cu sufletul în cumpeni,
Pe călătorul stând la crucea din hotar…

***

Florica - Vârful dealului

… Þinutul unde seara din lunci și din zăvoaie,
Ca și argintul sprinten, viu apele sclipesc,
Și unde clarul cântec de clopot creștinesc
Apropie colina de-a cerului văpaie…

***

În luncă

… De n-ar începe-acuma ca-n amintiri să sune
Lung clopotele-ncete ce vin de la zăvoi,
Dar vacile în noaptea albastrului trifoi
Treptat se-ndepărtează prin vis și prin pășune…

***

Mânăstire

… Și-aș fi crezut că totu-i zugrăvit
Și că privesc, copil, o stampă veche,
De nu-mi venea – când șters, când deslușit
Un zvon adânc de clopot la ureche.

***

Morții

Și-n paragina cărării,
Pe tăcerea înnoptării,
Mai întâi răsună stins
Ca un zvon de ape-n ropot,
Vuiet depărtat de clopot,
Lin ca luna care-a nins.
Dar, mai tare pe măsură
Ce lumina lunii fură
Înțelesu-adevărat
Al vâlcelei și-al pădurii,
Crește-n zbuciumul furtunii
Clopotul nebun din sat.
Zi de aur tremurat
Se coboară peste sat,
Zi de toamnă cu lumină
Galbenă ca de sulfină.
Și pe strâmta cărăruie
Umbra pustnicului suie
La clopotnița pe care
Cade cu-o cutremurare
De lumină, alb în zbor,
Stolul porumbeilor.
Și un cântec clar de toacă
Seara-n sunete-o îmbracă…
Râul îi răspunde-n șopot
Și strălimpede un clopot.

***

Mureșanu

… Turnat-am cu al meu suflet în al iubirii clocot
Sa sune mântuirea Ardealului, un clopot.
El sună clar pe Crișuri, el sună pe Târnave,
Să scoale inimi moarte și suflete trândave;
El cânta sus pe Someș, el cânta jos pe Olt,
Unirea să-nflorească ca rujile în volt…

***

Prevestire

… Mi-ești, fiule, un clopot sfânt în care
Aștept să sune ceasul meu deplin
Când voi porni spre umbră și uitare –

Cum stă legat de cer un peregrin,
M-așez și eu cu sufletul în zare,
Chemându-ți limba grea ca un destin.

***

Roata morii

Pe ceruri amurgiri revin. Ascultă:
Un clopot sună tainica dojană…
Vuiri de vânt și freamăte și șoapte
Descresc, cresc și tac pe nesimțite…

***

Scrisoare

.. O toacă bate tainic. Un clopot sună lung.
Sfântă Maria mică e mâne. și te-ajung
Nu pot decât cu slova, cu gândul și cu dorul…
Seara la Miorcani
… Ca un far de piatră, turnul, dârz biserica-și ridică
Clopotul de seară-i paznic veșnic trist și veșnic treaz…
………………..
Suflete, te pregătește, vântul serii bate încă…
Ce corăbii ne vor duce, vis și trup, la Dumnezeu?
Clopotul de seară sună de plecare și mereu
Faruri noi se-aprind în stele pe un țărm de crez și stâncă,
Pe un țărm la care poate n-o s-ajungi nici tu, nici eu.

***

Toamna

Precum seara, pe câmpie când fâșii se prinde ceața,
Tot auzi sunând vecernii și nu știi de unde vin,
Sub frunzarele rărite amintirea chiamă viața,
Dar trecutul îi răspunde ca un clopot în declin…

***

60.Gheorghe Pituț

Boală

… Văd epilepticii
în convulsii lunare,
leșia de pe fețele lor
ar trebui fiartă
într-un clopot pustiu.

***

Prima lumină

Pentru credința mamei
aud ursitoarele
croindu-mi drumuri:
Dăm acest copil
Soarelui și Nopții deopotrivă
mai atent la tristețe
Și străin al trădării.
Cu șapte funii zdravene
Îi legăm pămîntul de picioare,
de limba a șapte clopote
îl spînzurăm de cer,
punem pe umerii lui
tot părul cărunt al bătrînilor
să-l apese
Și să-i aducă aminte.

***

61.Florentin Popescu

La Clopote

Trag de clopot limba într-o parte
mâinile mă dor și-am obosit demult
greu e clopotul și în balans mă saltă
Și lovesc cu furie de parcă
inima oprită dupa lege
ar continua-n metal să bată;
sunt bolnav că pleacă unul dintre noi
plâng și sălciile și-i cerul ud
Și eu trag cu disperare lanțul
țipetele satului să nu aud
Și când cade-n groapă lutul pe vecie
peste clopot disperat mă-ndoi
inima plecatului din sunet
s-o mai țin o vreme lângă noi.

***

62.Veronica Porumbacu

Bat clopotele

Bat clopotele învierii
bat
pe străzile vecine
Și în mine
Și dangătul se leagănă ușor
ca în amurguri
liniștile pline.
…………
Bat clopotele învierii
bat,
dar dumnezeu ori a plecat
ori a murit de mult.
Și clopotele bat fără-nviere
Și clopotele bat –
bat în tăcere
Și eu le-ascult.

***

Fără titlu

…Trag clopotul muntelui.
mă scald în toate pîraiele
Și-mi place să prind în mers pulpanele vîntului.

***

Fetele

… și seara, cînd fetele mele
s-au strîns sub un clopot senin,
le privesc în ocol cu sufletul plin
ca un clopot, de sunet…

***

63.Alexandru Scepkin

Amurg

Pe coastă suie turma
Și zăngătul de clopot
Se-ngînă cu jelirea
Izvoarelor în ropot…

***

64.Marin Sorescu

Iată…

… Cineva te-a înțeles pentru o clipă
Făcând numele tău
Sa trecă prin corpul tău,
Sonor și dureros,
Ca limba de bronz
Prin golul clopotului.

***

65.Radu Stanca

Coșmarul tiranului

… Strigă din fereastră, majordomul,
Străjilor ce moțăie pe suliți,
Să alunge albele fantome
Ce se-adună-n pîlcuri lungi pe uliți!
- Le-aș striga de-aș ști că pot, dar nu pot.
Se-adună-ncet, sunînd din clopot….

***

Regele visător

… și neîncetat prin burg strabate-un hohot
Cînd pe sub turnuri lungi, ca niste salbe,
Cu fețele-nvelite-n giulgiuri albe
Leproșii merg sunînd încet din clopot…

***

66.Zaharia Stancu

Amurgul se întoarce

Amurgul se întoarce cu zvonuri largi de clopot
Și clatină’n grădini măslini cu roade sfinte,
Se schimbă vorba noastră deodată’n tainic șopot
Și tu mi te alături, cu umărul, fierbinte.

***

Cântec șoptit

Vesel sună clopotul mare.
Îngropăm ce e veșted și vechi.
Cu roșii cercei în urechi
Vremea nouă galopează în zare

***

Clopotul de aur

Vrea clopotul de aur în pieptul tău să sune?
Obrazul meu e astăzi întunecat și vechi.
Aruncă’n urmă pașii trecutul să-l adune
Și să ți-l ducă ghem de gemăt în urechi.

***

Cu pâine și cu vin

… Ci mîna mea, naivă, te-a zugrăvit pe-o frunză
Să poată mai aproape de suflet să te-ascunză,
Și-n inima ce cîntă, clopotul prelung de hram,
Cu pîine și cu vin, desculță să te am.

***

Mă prind pe plaiuri vechi

… Amurgul se prăvale în zări, un clopot plînge,
Și vîntul bate lin cu miros copt de struguri…

***

O toacă sună-n zare

O toacă sună-n soare și inima îmi bate
Asemeni unui clopot de bronz stravechi ce-ar vrea
Să stingă plînsu-mi amar de lumi întristate
Cu dangătu-i sonor, și luminos, de stea.

***

67.George Virgil Stoenescu

Exorcism – Lui Constantin Galeriu

… Ci trage clopotul între mine.
În bolțile crăpate până pier
Credințele în noaptea care vine!

***

Rondelul Spitalului Parhon – Lui Mihail Coculescu

E trist spitalul, trist e la Parhon
Te afli parcă într-o mânăstire,
Alături bate clopotul, dă știre –
Saint Paul te-așteaptă palid la amvon…

***

68.Cicerone Theodorescu

Jurnal 1941

În cea mai de sus spînzurătoare
Pe-al meu l-au ales, dintre popoare
Să spînzure, în cea mai de sus.
Pe-al meu l-au pus:
De leșul lui vîntoasele-n hohot
Zgîlțîie, trag, ca de-o limbă de clopot.
…………..
În cea mai de sus spînzurătoare
Pe-al meu l-au ales dintre popoare.
Pe-al meu, dintre popoare, l-au pus
Să spînzure, în cea mai de sus…
Și-n larma de arme lovite greoi,
În vuiet nocturn de război,
Oh, uriașii, uriașele,
Ucigașii, ucigașele,
Ca pe un clopot în clocot tiran.
În false convulsii zbătut, fără glas,
Leșul l-au tras, mai cu sete, de funie,
L-au smuls ca să cînte, să sune.

***

Slavă în amintire

… Sufletu meu, nedestăinuit,
Taina-ncuiată
Ce m-a torturat,
Clopot de cleștar, care, stat,
Cînd o să bată
Se va fi spart -

***

69.Ștefan G.Theodoru

Acolo (Din Soare Apune – New York)

…Acolo unde fost-a de mult timp în care
De-a buciumilor sunet se mângâiau coline
Iar dangătul de clopot la Sfintele Altare
Bătea a mîntuire să’ndemne și s’aline…

***

Fărâme și bucăți

… Clopote se-aud în noapte,
Firea se îmbracă’n șoapte
Dar, ca și în alte dăți,
Eu din lucruri și din fapte
Strîng fărâme și bucăți…

***

Înfruntare (variantă)

… Adînc un clopot o să sune
Pentru cămin, pămînt, mormînt
Și-o să zîmbească Domnul Sfînt
Cu noi în rugăciune.

***

Culese de Ovidiu OANA - PÃRÃU
(VA URMA)

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!