Sorb paginile arămii
Ale ediției din 1924.
E bătrână, dar prețioasă.
Mi se prelinge pe buze
Dulceața de poezie.
Pe buza superioară
E poemul "Unei călătoare".
Pe aceasta trebuie s-o păstrez.
Îmi place enorm de mult.
"Nu mă cunoști și nu te știu".
Așa este!
Sărut paginile.
Mi se lipesc slovele de buze.
Acum murmur "Sufletul meu".
Ești flacăra roșiatică
Pe care nimeni n-o poate stinge.
Ești veșnic!
Îmi scrii o "romanță".
Știi că-mi place.
Þi-e dor să te citesc.

(7 august. 19:07)