agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-08-11 | |
Ca toti nelinistitii lumii
Avizi sa vada alte zari, Ne-am imbarcat cu mic, Cu mare, in burta Pasarii albe, Convinsi ca zarea ne cheama Sa ne facem rugaciunile Pe alt continent. Lasam in urma un neam, Un cufar cu abecedare Si toate ulitele copilariei. Nu ne gandeam la sacrificii, Ci doar la idealuri, Fara de care nimic Nu mai avea sens. Ne vom taia ancorele, Sa ne convingem Daca totusi Columb Spunea adevarul. Si-am plecat, Columb ne astepta Pe celalat mal Al adevarului. Apoi s-a facut nevazut, Lasandu-ne singuri Prin lianele mirarii. Si ne-am mirat noi asa Pret de cateva exclamatii, Pana cand, seara tarziu, Cineva ne strecura In fiecare seara, pe sub usa, Nota de plata, Mereu si mereu mai mare. "Calatoria s-a sfarsit, Asta a fost doar un preview, Si e cazul sa plecam acasa", Soptea seara Duhul din valizele Inca pline de impresii, Inghesuite de-a valma peste amintiri Cu miros de levantica si Gutui puse la copt Pe pervazul geamului De la casa parinteasca. Dar nu! Vom plati cat se cere, Vom masura vanataile cu palma Si vom trai in tara Care nu a fagaduit nimic, nimanui! Oricum nu mai aveam Ancora inca de la plecare. Si-am cutreierat toate marile Disperarilor si sperantei, Am innoptat pe puntile cerului Pana cand, In cuptoarele fiintei, Alta ancora a fost gata. O calatorie din punctul A In punctul B Nu inseamna intotdeauna ca pleci, Ci doar ca te departezi Atat cat sa poti privi mai clar Punctul A. La fel merg lucrurile Si pentru a vedea mai clar Punctul B. Trebuie sa te intorci Din cand in cand In punctul A. Ai nevoie sa te intorci In punctul A Pentru a putea trai in B. Am pasit in sfarsit, Cu sufletul, Pe pamant! Marea surpriza a fost Ca n-am ajuns pe Marte, Ci intr-un loc unde lucrurile Curgeau la fel, Uneori chiar identic, Spre aceeasi margine Rasfranta a fiintei. Si da, ne-am vazut visul cu ochii, Insa l-am si sacrificat, Din instinct, Din spirit de conservare, Pe altarul tangibilului. Acum invartim zilnic Caleidoscopul viselor lumii Sa ne anime cu alt vis. Suntem din nou La vanatoare de vise, De idealuri, De valori Si de vasle. A, da, uneori Trebuie sa iesi de tot din vis, Doar pentru ca ai nevoie Sa il privesti, Sa te privesti, Sa gasesti, Sa te gasesti In afara starii De vis. Si uneori e nevoie Sa iesim in afara ei Pentru a ne da seama Cata Romanie Este in noi. iulie 25, 2005 Toronto
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate