agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-08-23 | |
Am omorât un înger
odată i-am sfâșiat veșmântul de lacrimi și suspine cu mâna mea pătată de sânge și de crime. Și ce păcat… săracul… căci gura lui de-o viață, șoptindu-mi la ureche mă-nsenina cu bine. Acum e dus… și-mi pare rău că nu mai are cine să-mi fie… îngeresc măcar o clipă… Și ce păcat căci el era iubire: eu – micul om din el, El – îngerul din mine. Am omorât odată un înger și i-am furat din sânu-i grămada de minuni ce mi le-a pus în cale în drumul meu la vale din naștere spre moarte… Dar n-am putut-o duce cu mine… era prea grea și trupul meu prea singur ca s-o mai poată ține. Și-mi pare rău acum c-am omorât un înger căci nu mai are cine să-mai pășească-agale și uneori… timid pe lângă mine. E minunat când lumea-i făcută din lumină! El… îmi ducea minunea eu… mă duceam pe mine.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate