agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-06-12 | |
Am învățat zborul de la un pescăruș,
Știți cum? De mai multe ori am încercat să zbor, Niciodată nu reușeam. Aripile pe care le făcusem din penele unui roșu flamingo s-au frânt Am încercat să zbor cu aripi făcute din penele unui păun. Erau așa de lungi, Și atât de mult sclipeau în soare Când m-am cocoțat pe un nor, Credeam că sigur o să reușesc. M-am rotit de câteva ori, dar ce folos s-au frânt și am văzut cum mă prăbușesc. N-am simțit durere, eram prea beat de mirajul înălțimilor. Nu m-am dat bătut și am încercat penele colorate ale multor păsări. Lumea mă creadă nebun, Toți se uitau cu ochi pieziși, Se întorceau cu spatele și pufneau în râs. Până într-o zi. Mi-au venit în gând, când eram pe plajă, aripile de pescăruș Nu erau viu colorate, dar străluceau în soare. Am luat aripile suple și ascuțite Le-am sudat și am început să țip țiuit Dintr-o dată aripile au început să se zbată ca un arc și am putut zbura. Visul mi se îndeplinise, acum pluteam. Dispăruse frica dureroasă a prăbușirii. Nimeni, dar nimeni nu putea să-mi ia zborul, Totu-mi părea atât de simplu, De sus lumea era așa mică, și omogenă, simplă, necolorată, era ca aripile unui pescăruș, dar strălucea în soare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate