S-a dus
dar este printre noi,
nevăzut cuprinde firea
înlanțuie cu nemărginirea,
sărută zorii cu candoare
plutește-n razele de soare...

S-a dus
dar n-a plecat din noi,
au rămas gândurile șuvoi
lacul cu sclipiri albastre,
codrul și păsări somnoroase,
visele zburând spre astre...

Eminescu va trăi mereu
în gândul meu, în gândul tău
și cât vom exista
recunostință vom purta,
geniului ce ne-a marcat gandirea
poeziei ce-a cunoscut împlinirea...