agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-06-17 | |
Amor populi, vox Dei
I. Cum să-nvie fluturii?! - Iubitule, un fluture?!... - Da, un fluture înota. - Nu se poate, minți! - L-a văzut și Andrei. - Prin mare să zboare? - Da. Și încă tot lopăta... - Ai avut iluzie optică! - Dădea din aripi șterse. - Era alb, sau în ce fel? - Este roșu, că trăiește. - Vrei să spui că n-a murit? - Nu, mami, nu ți-am zis? - Da, îl chemasem să vadă… - Înota, iar Dragoș l-a așezat. - Mi-ați zis că l-ați pus jos. - Da, l-am pus pe cearșaf. - Și ne-am dus la fotbal. - Mami, m-am întors apoi. - Să nu-mi spui că te-aștepta. - Ba da. Și n-avea curaj... - Curaj? Cât are el, iubito!... - Mai rar azi, dacă-i mascul! - Mami, eu l-am ajutat! - Da, iubito, Andrei a văzut. - Venisem să beau apă. Și... - Fluturele ți-a vorbit, nu ?! - Poate. Eu i-am dat avânt! - L-am întrebat mirat: cum? - Hei, Andrei, nu era șters? - Nu știu, avea totuși culori... - Făcuse baie, că era așa cald! - Și din roșu se făcuse spălăcit. - Visați. Fluturi marinați! Auzi! - E păcat să nu crezi. Ia stai! - Ce mai este? Ce vă mai veni?! - Iubito, nu ne-ai povestit tu ? - Ce, despre ce v-am povestit? - Când ai făcut prima plajă... - A! S-au așezat fluturi pe mine… - Aproape o duzină și mai bine! - Mami, dar noi te credem! - Să mă credeți. La mine vin! - De ce nu s-au așezat la alții? - Nu știu, poate pentru că știam. - Ce știai, mami, c-o să vină ? - Nu, știam și știu că mă iubiți! - Iubito, de-aceea a înviat acesta! - Pentru că stătuse pe mine, nu? - Da, pentru că insufli iubirea! II. Rezistența oglinzilor Oglinda mării n-a fost creată de vreo mână rea stângă sau dreaptă nici în vreo fabrică și nu va fi prinsă pe-un perete atârnată și-nrămată Deținutului Ion îi mai rămâne oceanica sa dreptate cu sângerânde urme pe hubloul din care transpare damnatei sale vieți acea rămășiță facială și o ultimă lacrimă incendiară ale celor rupți atroce în lupte psihotronice Împărțitu-s-a Duminica Mare Caraion schingiuitul atât de bine relipit pentru viața noastră-apoi ciob după ciob III. Dureri de bumerang Dureri de bumerang n-aveți limbaj voi cele care flagelați natura umană de-un hal fără de hal Satiric vorbind îmi sunteți sigur cel mai coroziv chin lovindu-vă nefârtați (fiind rotocolul cel dintâi care-mi veți da atac) Iar pentru cel iubit dar neascultat pentru iubită mamă soră soacră pentru copil tată frate văr sau vară pentru maestru prieten sau vecin satiric nevorbind venind din Ultima bolgie rănit mortal neintenționat ca Ion Caraion pierd orice șarm. IV. Acoperiți de oglinzi păreți …vulcan citadin Voi sisturi moi – critici domestici!... Materiile-n foc deschis vă ard pe horn din nări. Nik Manole…est-ce que tu n’as pas aucune âme sur ton miroir ? Stingătoare-s cerului înalt campaniile denigrării unor morți… Plinius Bătrân n-ajunse la voi coșar – ci numai Ion cel Negru neodihnitul Caraion cel ce tot încearcă scriindu-vă telegrafiat din crater... Să ieși mort în cale tu precum Moș Iancu?! N-auzim. Venit mort mandat poștal din Vaud. Rătăcit la Buzău. Aranjat plecare din România literar c-un pumn în gât. De-atâta țărână și fierbinți scuipați nu mai iese lavă din Vulcanii Noroioși. Casă memorială n-ai în București (după buletin ai stat aici patruzeci de ani din care unsprezece fost-ai politic închis...). E o-ntorsură – casa de cultură măcar din Buzău a luat numele tău ca o mare oglindită pe chipuri – cât un raft al bibiotecii – cât mesele de returnat cărți. Și-aici într-un for cultural postdecembrist te mai visăm. Tu, Negrule Ion, ca raion de cărți prea plin… Ius non pro catulis, sed pro canibus est – vezi G. Alexandrescu – – Câinele… și cățelul Degringo al lui Geo Dumitrescu pe Naum adulmecând. Hingher în carta albă a Secu’ ritos Pelin dă drumu’ Doinei ce jela ca o fiică pe-o de…monică franțuză. Scornit-a-n 1998 că maică-sa fu dată-n... canal sau lagăr de-un amic Catul abia ieșit din lanț/alias Stelian Diac. Acesta s-ar fi înrolat încă de prin anii 1955 la dulăii răi. Ca raion (zis-a doina jela) ales-a asociația ochiu’ & timpanu’ ca să fie condamnat (sic !) în 1958 pe blat la moarte de tribunalul din București. V. Fruntaria riverană însângerată Convoiul morților deținuți sau deportați patrulează-n contingente ducând la dispariția lor pe cele patru maluri triste-nsângerate ale Prutului și Nistrului Sălășluirea dintr-un necaz în altul este aici de la Bogdan I deși alte morți nenaturale își iau avânt de pe șapte aprilie până pe doișpe și încolo precum un nou tribut din două mii nouă Extrema uncție / botezul sfânt se dă sângelui lăsat în beci secret pentru că oricând e-acolo Săptămâna Patimii în lege Lor nu le mai trebuie nicio viză nici marșuri autorizate prin Piața Marii Adunări Naționale venind la Parlamentul Chișinăului lăsat deschis de-autorități guerilei și Sesamului celor patruzeci de hoți Ce-au mai gustat ei aromele revoltei călări în cocotieri / muimuțoi pe situație răslețiți în cvinte printre oameni pașnici ca să fie răsplătiți pentru vandalizări chiar de către nelegitimii realeși ai țării prin fraudarea încrederii pe veci Noroc de observatorul european al drepturilor omului pe timp de-alegeri A urmărit și cercetat sutele de polițiști rămași cu brațele încrucișate în spatele clădirii sau pe agenții dezordinii interioare de trei-patru ori mai mulți decât intrușii Și-au spart rândurile intenționat când acești tineri de la centre fără Ocinaș mame tați frați ori filorușii infiltrați au urcat pe scări făcând ravagii mai întâi pe-un întreg etaj întâi apoi distrugând opera lui Eminescu și toată biblioteca Parlamentului propagând afară ca inchizitorii reeducarea prin dogme-atee la foc stând adunați ca gnomii Catacombele de omor gurile de iad căscat camerele de prelungit supliciul au reanimat în Basarabia moartea cea cotidiană moartea pe neașteptate moartea confuză tovărășească nu-n deportarea la mare depărtare ci moartea grea în chinuri din cauza încălcării legii și-a asigurării pazei unei obștești incinte Morții vechi i se dau pe scut doi anonimi dintre cei trei frați Horați iar pe ultimul frate rănit și-nvingător spre eșafodul subteran – stâlp al infamiei îl duce cu mașina babușca Voronic pe-un nou câmp marțial lângă For Depășirea fruntariilor Parlamentului de către cei patruzeci de teroriști nu trebuie lăsată necondamnată nici groaznica jupuire din bătăi a mielor săltați de Paști prin cămine se va rupe fruntraria pruteană în bucăți |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate