Când nu ești
Nu am nici o oglindă în cameră,
Îmi întreb piciorul ce mai face,
Îmi strig mâinile buimace de sub perne
Pe numele mic.

Când nu ești
Număr cercurile care-mi coloreaza laptele
Din bolul zâmbitor.
Adun cocoșii de pe covor și-mi dă cu virgulă.

Când nu ești
Bătrânele deschid geamurile
Spre strada pe care joacă fotbal
În doi
Þiganii
Ca să mă întrebe ce zi este
[dacă e miercuri și dacă trenul tău ajunge azi]