agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-04 | | " Să-mi îngrop fața În părul tău brun Ce miroase Atât de bine; Să te țin în brațe, Simțind căldura Trupului tău și Moliciunea delirantă Ce mă-mbată De fiecare dată; Să observ iar Felul aproape imperceptibil În care nasul tău Se mișcă ușor în timp ce Îmi vorbești, Absorbind fiecare cuvânt Pe care buzele tale, Ce-mi fac atâta poftă, Îl rostesc; Mă pierd În apele ochilor tăi, Și nu vreau să mă-ntorc; Am uitat Până și să-ți spun Cât de mult te iubesc. * Aceasta este o parte A amintirii ce ți-o port, A felului în care Nu pot și nu vreau Să te uit; Acum, însă, Totul s-a schimbat, Până și prezentul îmi pare Că e trecut, iar Trecutul prinde forță, Ca o fantomă superioară, Ca un spirit ce Mă subjugă și M-am pierdut de tot Fără de tine. Nu mai vreau, Nu mai are rost Să încerc să plâng; Știi, iubita mea, Ce și cât ne desparte, Și de ce? Nu te-am uitat Nici acum, Nicio clipă trăită Nu poate să nu-ți fie Dedicată, ție... Da, încă te iubesc. * Timpul, alături de tine Murea; muream și eu Privindu-te, Atât de ireală și Superbă și Departe... * Tot ce am vrut Nu am primit; Iar luptele duse M-au ucis puțin Și rănit mai mult, În timp ce Vipera Iubire Sâsâia victorioasă. * Fac pași mari În viață și în timp, Călătoresc semi-nebun și Nu prea conștient Înapoi și peste Arcade, porți dărâmate Și socluri multe Ale aceleiași statui - Aceeași tu, Cea care, fără a-mi da seama Te-ai coborât De pe soclurile mele Ridicate pentru tine Și ai plecat... Nepăsare sau umilință? * Părți vechi din mine Mă privesc acum, Neștiind ce să (mai) facă Cu mine. De parcă eu aș ști! * Deci, încă te iubesc, Prostul de mine; Prostul din mine Încă te iubește, Tu fiind aerul Și chipul Și chinul Și mântuirea Și moartea Lui. Și a mea... * Ani în praf s-or face Și stele vor muri Și nicio ploaie Nu s-a mai confunda Cu ale mele lacrimi - Privește-mă atunci. " EtienneNoir, 26 Noiembrie 2008
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate