Este o umbră ștearsă și palidă în noapte,
ce iscodește prin ale oamenilor rele fapte.
Ea se plimbă pe ulițe, în nopțile cu lună plină,
în care urlete de lupi înfometați răsună.


Când prin sat stihiile trec,
multe lucruri rele se petrec.
Zgomote, mai mereu străbat prin neagra întunecime,
de poți spune chiar că se pot petrece niscaiva crime.


Poți să o spui chiar cu gândul împăcat
că vrei să pleci sau chiar să fugi din locul acela blestemat,
pe care duhurile rele îl bântuiesc
și-n care rădăcini ale răului cresc și viețuiesc.


E ca un nor de fum ce când îl vezi
și sângele în inimă și-n vene îngheață.
Și oricât de puternic, viteaj și dur ai fi,... cedezi,
iar orice speranță de a fi salvat, dispare în ceață.


Răul crește și ia amploare,
se întinde ca o cangrenă sau tumoare.
Răul acesta este demonic.
El trebuie oprit pâna la urmă,
până ce nu e prea puternic
și nimic el nu mai curmă.