agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-21 | |
Să fi soldat nu e ușor
La început , la încorporare N-ai de nici unde ajutor N-ai nici un pic răbdare La unitate când ajungi Îți iei rămas bun de la rude Îți iei în brațe două pungi Și intri în unitate ca nici unde La început îți înmânează un sac Ca țoalele să ți le pui în el Și într-o sală ajungi la țanc Unde vei fi repartizat de fel Acolo te așezi greoi pe scaun Privești în juru-ți la ceilalți Parcă ai fi într-un ceaun Unde vor fi repartizați recruți Trimis într-un pluton de companie Te duc la doctor imediat Să-ți facă o consultație Să n-ai vreo boală de lăsat Și mai departe mergi la tuns La unison părul ni-l face la fel Apoi la baie noi am ajuns Să ne spele , ne dăm cu gel Ajungem apoi la dormitor Ne împrăștie ținuta ostășească Nu ne rămâne nici un dor De casa noastră părintească Ne echipăm , ne salutăm Prima impresie ne-o facem doar Găsim un pat unde-o să dormitam Îngândurați acasă în zadar Și-n prima zi de armată Gustăm povara cătăniei Ne zbuciumăm deodată De fața ei slugărniciei Ne dă la toți o armă-n mână Sergentul ne`nfricat privește Cum o privim ca pe-o stăpână Glumind cu noi , mustește Înjurături primim întruna De la un căpitan tâmpit Și ne mai da și câte una Privindu-ne scârbit , ca un scrintit Spre seară când ieșim în curte Să ne aerisim de-atâta muncă Câțiva țigani cântă de jale într-o parte Și ne-ntristăm de ne veni de ducă Când ne-ncolonează pentru masă Ne îmbrancim în fel și chip Să prindem o mâncare sănătoasă Spre seară scriu un plic La detașare când ne-au împărțit Am plâns cu jale și amar Și la Sibiu am fost sortit Ce despărțire grea , o ce calvar Când la Sibiu eu am ajuns Ne așteptau vreo șapte veterani Și la sectoare ei ne-au pus Și la plantoane , eram bibani Maiorul dimineața ne scotea la munci Iar dupamiaza la raportul său Privea la ai noștri bocanci Dacă-s făcuți pe placul său În toată armata am avut Permisii , patru-i de ajuns De atâta boală ajuns-am ca un slut Nu mă mai săturăm de plâns Din zi în zi simțeam ceva În astă armată dezorganizată Prostia tuturor se tot mărea Parcă nu le mai ajungea odată Zi după zi , ceas după ceas Eu tot privesc adânc în zare Tot calculând cât a mai rămas Până la marea liberare Cinșpe zile a mai rămas Trântesc haină militară La "Enigma” fac popas Să mă satur de-o povară Azi mă liberez de armată Sănătos ajung acasă Să îmi iau râvnita plată Mama iar e bucuroasă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate