|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Nevroză poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ada Albu [pisica inaripata ]
2009-07-25
| |
Asta încă nu e poveste demnă de poezie,
e doar un tic nervos.
Așa trăim noi, nevrotic,
ambii complexați,
la fel de maniacali ambii,
în orice caz ar fi tragedie dacă cineva din noi
ar fi mai rău decât celălalt,
așa că nu suntem ambii la fel de buni,
ci la fel de răi, foarte răi.
Și ne iubim din tot sufletul,
sorbind inspirație nu din nori,
ci din propriile noastre corpuri,
care acuș-acuș devin 2D
și sunt deja aproape transparente.
Ne merităm unul pe celălalt.
Strămoșii noștri se omorau,
iar noi ne iubim pentru că înțelegem
că suntem ambii la fel de răi,
ca și strămoșii noștri...
|
|
|
|