agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2280 .



Jocul destinului
poezie [ ]
Poemele iubirii

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [CULITA ]

2009-08-03  |     | 



Eu am rămas la fel, ca altădat`
Cu gândul doar la tine,
Trecând prin timp nu te-am uitat,
Însă-am uitat de mine.

Acum poate că-i prea târziu
Visu-mi să se-mplinească,
E toamnă-n suflet, prea pustiu,
Speranța să-mi renască.

În piept și azi mai simt vulgar
Acele rădăcini înfipte,
A unui pom imaginar
Sădit în clipe rătăcite

De ochii tăi, adânci și clari,
Umbriți de patima iubirii,
Ce propagau în ochii-mi mari,
Imens, regretul despărțirii.

Zadarnic mâna rătăcesc
Prin ramurile goale,
Spre-acel frunziș nepământesc
Ce-i rodul umbrei tale,

Privirea mi-o cobor încet,
Învins de amintiri placute,
Iar pașii îmi adorm discret
Pe frunzele căzute.

Deși convins că te-am pierdut,
Așa voind destinul,
De ce nu vrea să te și uit
Și-mi prelungește chinul,

Lăsând din visuri să trăiesc
Scăldate în speranțe mute,
Cu gândul c-o să regăsesc
Apusul dragostei pierdute.

Aș vrea destinul să-l înfrunt,
Realul să-l privesc în față,
De ce s-aștept și să mă mint
C-o altă dimineață,

C-un soare cald, răscolitor,
Sfidând vântul tomnatic;
Să uit că sunt un visător
Și-un nesfârșit romantic,

Care mai speră îndârjit
Trecutul să-l atingă,
Ne-nțelegând că un sfârșit
Pe toate le alungă.

Mă simt zdrobit de la-nceput
În lupta cu destinul
Și-alerg la tine în trecut,
Uitând din nou declinul

Unei iubiri înfiripate
Aproape din nimic,
Dar care merge mai departe
Pe-același sens unic.

Mă-ntreb, apoi, ce va urma
În viața-mi zbuciumată,
Dacă destinu-ți va-ndruma
Noi pași, ca altădată.

Atunci, din nou mă mint frumos,
Redevenind romantic,
Privirea mi-o ridic de jos
Și gândul singuratic

Mă face iarăși ca să sper
Că vom fi împreună,
Þesând mereu acel mister
În nopțile cu lună.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!