agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-05 | |
pilotând ușor avionul
deasupra copacilor observi pe dinții cariați ai cascadei flori de lotus singurătatea tinerei dansatoare adormită printre inelele arborelui de po mo dezmorțește șuieratul șopârlei zdrențe din floarea de foc sunt aruncate pe treptele templului în prag călugărul budist pare un portărel al tărâmului celuilalt ramurile smochinului cățărător răsucite de răsunetul tăcerii se reîntorc sub forma unor trombe de cenușă și fum ce luăm cu noi ce lăsăm în urmă casele cu picioare de lemn șoptesc la urechea unui naga răspunsul ***2** șerpuiri de ape, prisme hexagonale bioluminiscente în miez de noapte măceșe coapte în coșuri de răchită dor să lecuiaca rugăciuni să întâlnească jaluzele trase pasărea călăuză țipă ascuțit sălbatic brațul femeii înclină ciutura în zare cumpăna fântânii ține tăriile cerului descărcări electrice un fulger licărește în cana cu vin gheara vulturului a prins inima întristării pe palmele lui Blaise Cendrars Chagall despică o piersică șiiiiii jucătorii de manilla nu deranjează visul clarinetistului pe drum spre casă un cosaș purtat de soartă desalinizează singurătatea ***3*** tăcerea se scaldă în lapte de lună măcrișul aruncă agate în călușarii ce sfințesc pelinul greieri și licurici nu mai dorm pe prispă frunzele stacojii ale castanilor sunt duse de vânt în țara lubenițelor bâzâit de albine printre borcane pline cu gem de prune pofte degete linse fire de busuioc animă flacăra din candelă revărsare de lacrimi de chihlimbar din Preasfântul Palat peste suflet și minte de atâta adorație pământul copt se-nconvoaie sfârșitul verii ***4*** nicio piedică nu va lovi călărețul ce duce șaua pe umăr nicio căzătură nu va scuipa în galopul cailor ce spulberă rătăcirile zeul înmărmuritelor zări stoarce în copaie de fulgere rezidurile izvoarelor nu plânge pe praguri de fum de tămâie copoii ce adulmecă mincinoase cărări zeul neapropiatelor iubiri făclia de piatră ridică să-ntoarcă spre cuiburi aventurierele păsări
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate