agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ jurnal de ziua mondială a scriitorilor ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-13 | |
Demnitatea mi-a murit,
Când demnitatea era tot ce mai aveam. Înfig în inimă ultimul cuțit Să șterg amintirile din care încolțeam. Acum scopul e linear, sper să nu fii o deziluzie, Un diletant în ale viții îmi urmăresc scopul săpând în pământ. Caut chipuri cunoscute din care să trag o concluzie, Sunt singurul chip cunoscut pe tărâmul morților de suflet cautându-mi mormânt. Am solitudinea prescrisă de medicul meu. Nu dețin o memorie stabilă deci solitudinea sunt eu. Mă retrăgeam în prietenii mei sau îl hăituiam pe dumnezeu Când simțeam boala la suprafață, acum boala sunt eu. E prea târziu pentru mine, doar tu mai poți continua, Din lanțurile mele de durere ce-mi vor sfârși zilele îți las vorbele mele Scuipă mediocritatea, zidește ignoranța și nu mai evolua, Tobele războiului urlă de foame, împrăștie sângele din venele mele.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate