Străin sunt cu mine, străin
de suspin, de vorbe cu tâlc ce aspre revin,
am ochii-negriți și gândul hain,
sudoarea ce curge-n izvorul pelin,
mă lasă căzut la tot ce-i divin
și-aștept osândirea în chipul blajin,
răpus pas cu pas și chin după chin,
străin sunt de viață și vin
la tine uitare, mă rog și mă-nclin.