mi-aș fi dorit
să nu fi fost bogat,
să număr ultimii
bănuți pentru pîine
iar la ușă,
să-mi bată
Fericirea
să-i achit ultima rată...

așa m-am visat eu,
proprietar de fericire,
să ud în fiecare zi
muzica pe care o am
în glastre din lut
și coji de suflet,
să culeg frunzele
apoi,să fac cate-o strofă de poem
din fiecare.

nu știu cui am să las
moștenire
această proprietate
Știu doar, că alții
și-au vândut-o demult....