agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-06 | |
Plouă afară cu stropi mari și reci,
Se umflă pârâuri subțiri, lungi și seci, Stau la fereastră, ascult și privesc Turmele norilor în cer cum trosnesc. După o clipă potopu-i oprit, Soarele-n ceață se vede topit, Razele lui după ploaia cea grea Sunt ca-ntr-o noapte trimise de-o stea. De la fereastră ușor mă strecor, Ieșind afară surprind alt decor, Care, în casă, fereastra mea Nu-mi va putea niciodată reda. Văd cum pământul de ploaie bătut S-a transformat într-o placă de lut, Cum apa curgând sapă-n a lui față Iarba uscată chemând-o la viață. La câțiva pași privirea-mi abat Spre un copac cu vârful plecat, Cu brațele lui atârnând în jos Îmi pare atât de neputincios. Căzându-mi privirea dintre-ale lui ramuri Se-agață de scoarța-i roasă de vremuri, Alunecă-ncet mai apoi pe pământ Asemenea frunzei răpită de vânt. Mi-atinge picioarele un tremur ușor, În suflet gonește un străin fior, Mă simt obsedat de acest copac De parcă veșmântul am să-i îmbrac. La fel ca și el de neputincios Rămân cu brațele atârnând în jos, Iar inima grea, de tristețe se-ncarcă, Când viața cu greu mă încearcă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate