Când deschid ochii
vreau ca noroiul să se transforme
în fulgi căzând spre cer,
și oamenii
să se preschimbe în
îngeri de zăpadă.

Vreau să zbor
din întunericul pleoapelor
ce mă desparte
de Tine.

Prea mult
a trebuit să țin ochii închiși;
aproape că nu mai știu forma luminii.

Dar
am să învăț din nou
să merg, căzând obosită spre soare.

Și voi fi din nou
liberă.