agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-31 | |
poate-am greșit crezând oglinda și am trecut prin ea senin
acum o cupă-i iarăși plină cu apă prefăcută-n vin... trecea o umbră peste ape și-n urma ei bătea un gând cărarea visului prunciei creștea atunci cuvânt de-un rând opresc puțin să văd pe unde ar fi un cerc să fug prin sat și mă întind spre adormire în veghe-n neguri dintr-un cart pe undeva trecea un abur mai lin ca linu-i leru-i ler și se făcea pe nodul vremii deschiderea în ochi de cer eu tac cu gândul isihiei și-n rugăciune pun iar jar și-n cele mai cuminți ferestre cresc flori din punctele de zar și dacă visul se întâmplă să treacă-n umbre și-n tăceri mai vin cu tine Isihie alerg pe scara de păreri și zic în zicerea tăcerii și-n golul meu mai las un pic ceva din valurile vieții ce duc cu ele mult nimic mai alergam cu gândul serii prin fumul ceții de atunci și mă pierdeam cu amintirea în ceata veselă de prunci credeam că lumea-i doar poveste și-i plină de frumos senin acum văd dealurile viței că-s pline de dureri pelin cândva pe când durerile culorii erau tăceri prin Infinit și când din pânze nevăzute creștea un lac desăvârșit sub norii grei un gând albastru se amăgea cu amânări și-n cele mai frumoase vise făcea spirale de cărări așa ziceam în seara asta când tu ceri plopului un braț și poate aș mai spune multe dar împletesc să-mi fac un laț să las din plasa pescărească parâma bărcii dintr-un vis în care marea e albastră și-mi umple un întreg abis mai zic un rând și trag de sfoară și las cortina în cădere și peste visele corinei croiesc poveștilor tăcere porni corida într-o doară și poate iar se va ivi o umbră-n matador de-o seară și-n cercul roșu va sfârși ............................................................ ....................... credeai că poate-i doar o glumă și poate sunt posac de-un vis dar văd că lumea-i o minciună și eu credeam în Paradis și mai credeam că dacă visul e din lumină și cuvânt ar mai rodi floarea tristeții de-ar mai găsi puțin pământ... Constanța, 31 octombrie, 2009
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate