și nu mai pot suporta durerea...
mînuța ta fină și bună
care mută degetuțele rapid pe
tastieră
iar eu ca prostul arunc cioburi de fum și
scrum în
scrumieră...
acum nici nu te pricepi cît de tare aș dori să-ți sărut
degetuțele tale frumoase...
ai trei copii în casă și nici un bărbat
el e plecat
în rusia
după bani pentru casă și pentru copii
dar tu frumoasă și cuminte
acum singurică întreții
o casă cu o mamă și
treii
copii...
și totul se bazează pe aceste degetuțe mici și
misterioase
care rămîn pe tastiera
hidoasă...
Doamne...
de copil am iubit poezia
dar acum cînd această femee tapează nu pentru plăcere
ci pentru a ține
în mînă o casă
o mamă
și trei copilași...
și noi bărbații suntem cîte-o dată și mîrșavi și
lași...
la
oraș...