o mie întreagă de pseudo cerințe
se roiau aseră în jurul meu
parcurgînd printre durerile tale de suferințe
extraterestre...
Solitar...
O mie de săruturi cu milioane de comete
de mărimea
Nimicului sustras din perete
ce își mută culoarea pe la ferestre
și țese...
Imaginea ta frumoasa mea Siluieta...
Si-lu-i-e-ta!!!!!!!!!
Mă auzi picură streașina genelor tale
și eu sunt nevoit să nu dorm ci
să-ți alint picioarele cu
mîngîietoare cuvinte nu se mai leg în tidva mea
Am Minus Zece la
Purtare...
Și sunt prins de Gripa asta Porcească
Șă nu te apropii de călimară
căci pana mea e sugrumată și amară e soarta
O viață întreagă mi-au tăiat Gospodarii ce stăteau la ghișee
Pe la comisii de cenzori
Poeți renumiți prin ceia că
aveau funduri de pantaloni
șterși în jilțuri de foame...
Siluieta ești o simplă imagine slabă...
Și acum la 80 de ani eu te remarc ca pe
o
Silabă...
Concavă și dispersă în sufletul meu...
Cad inovații din părul feeric al tău...
Nepoți și strănepoți îmi joacă viața...
mă cuprind ei
în rouă amară
și
uncia ești tu
Siluietă devotată cuvintelor mele sterpe...
Și cert e
că eu sunt marele Poiet care dacă o scrie
o scrie foarte deștept...
Și direct în caiet...
coboară te rog Siluietă
de pe amarnicul greu de
Părpete...