așa cum m-am săturat de românia
țara cu autostrăzile cîrpite
țara fără autostrăzi
țara fără de poeți sau cu poeții cîrpiți
cînd aud eminescu simt măruntaiele contopindu-se
într-un mare cîrnat pe care felii l-aș tăia și l-aș arunca porcilor
să cadă luceferii perechi
să le despicăm pielea bătrînă să se răsufle
asficsiați ne vom prăbuși solului.

eminescu și dorința numelui scîrbei
masturbarea naște copii cu ochi dilatați
nu cepele nu sînt termen de comparație
prin caverne descoperim noi cuvinte și le tatuăm pe frunte
ne tundem pletele să se vadă mesajul.

eminescu autostradă cîrpită
cu poeți ce devin gropi la prima ploaie
mașina critică se răstoarnă la marginea înțelegerii
pasagerii urlă răniți vine smurd-ul salvează glasurile
ce înjură de gropi de autostrăzi de cine le-a construit
în limba română.