Șeful rămîne șef, atunci când are carte,
În funcție de om dreptatea și-o împarte,
Suportă deformarea ca pe un accident,
Plasticitatea-i cade prielnic pe moment.

Un șef perseverent discută, nu se ceartă,
Doar sfaturi poate da, pe-o notă mai înaltă,
La program e ordonat,și rar întârzie,
Alt șef îl va reține sau doar o hârtie.

Oficial nu bea, accidental degustă,
Doar devoră lacom ca gingașa lăcustă,
La un schimb de noapte,gîndește sau veghează,
Stă sprijinit în cot, idei elaborează.

Să nu gândești cumva,că șeful „sus” te toarnă,
O părere justă mai fluieră pe goarnă.
Și călătorind pe net, rămâne derutat,
Furat de relaxare,va fi dezinformat.

Sugestii sau invenții așteaptă în zadar,
Ideile sunt bune, dar el n-are habar,
Din meschinărie, rămase sînt pe tușă,
Până beneficiul, îi cade ca mănușă.


Să nu arunci spre sef,cu vorbe sau insulte,
Dispreț va acorda persoanelor inculte,
Exagerînd,norocul îți va surâde strâmb,
Și dincolo de poartă rămâi ca un tălâmb.