Omule... destinul poate pune
Pe fiecare clip-a vieții câte-un preț,
Și chiar venirea ta pe lume
A fost miză, într-un anume joc de cărți.

Ascunse patimi ce le porți
Fără temei și fără sens,
Transformă într-un joc de cărți
Contextul vieții ne-nțeles.

E viața ca un joc de cărți
În care popi, valeți și dame,
Îți dau impresia că poți
Avea o lume la picioare.

Tânjești hulpav spre cât mai mult
Dar omule... un joc de cărți
E viața, și-un neprevăzut
Pândește pe la orice colț.

E viața ca un joc de cărți.
Sperând câștigul de îndată
Plusezi... și în final accepți
Că ai pierdut la chintă spartă.

E viața ca un joc de cărți...
Ai grijă ce vrei să câștigi,
Că s-ar putea să nu suporți
Singurătatea, și-ai să plângi.

Dar nu depinde de voința ta
Parcursul triumfal prin suma de etape.
Având drept partener destinul, vei juca,
Pierzând până la urmă totul, pe o carte.