agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-02-17 | |
Nu-mi plac deloc oportuniștii.
Nici felul lor ciudat de-a fi. Nu mi-au plăcut nici comuniștii Ce se mințeau spre-a ne minți. Cu lipsa lor de rațiune, Cuvântul aspru, repezit, Bălăcitor, fără rușine. Nici locul de unde-au venit. Cum au venit, așa plecară. La fel de brusc și violent. O viață numai ne furară. Cea de „ coșmar incandescent.” A dispărut, deci, comunismul. Sistem nedemn, n-a rezistat, Dar a rămas oportunismul, Ce-n epocă l-au antrenat. Solid, puternic, variat, Generator de damfuri dure. Pentru cei demni exasperant, Pentru bandiți, neagra pădure, Unde-și urzesc nemernicia, Făuritori de ambuscade, Ei, iritații la butade Și violenți cu ironia… Mereu îndrăgostiți de sine. Vicleni, când își ascund defecte Și plângăreți când vor efecte, Când e mai rău,să-i crezi că-i bine. Răzbunători când le strici jocul Și sadici când stârnesc durerea. Te vând ca să-și atingă scopul. A lor venin le e puterea. Nici el? Nici tu să nu ai parte! De ce? E dreptul lui vezi bine! Și fiindcă-i drept, nu-i pentru tine. Tu? Plânge-ți soarta-n altă parte. Legea? Aplică-se pe mare! Aici, în junglă nu contează. El, cel cu forță, el dictează. Tu? Poți să pieri în disperare. Imun la tot ce e normal Și-n general la tot ce-i drept, E dintre toți cel mai deștept. Tu pentru el!? Ceva… banal. Nu crede-o iotă din durere. Chiar dac-o vede nu o simte. Și pentru asta el te minte. Mințind, e-ntr-una la putere. Lingăii, lașii, mitocanii Și-n general acei ca el, Îi cântă-n strună-i papă banii În atmosferă de bordel. Te uiți cu silă la dezmățul Cu care haita devorează. Închipuie-ți! Acesta-i iadul, Iar ei, acei cel populează. Scârbos spectacol am plătit, Cu generații de durere. Cei care vin la ce să spere? Ce s-a ales din ce-am gândit? De ce-am gândit!? De ce nu-i bine? De ce aceste întrebări? Răspunsul este-ascuns, sunt sigur, În viitoarele-ncercări. Și te întrebi în noaptea neagră De s-a schimbat ceva în bine? Privind spre ieri, privind spre astăzi, Analizându-te pe tine. Nimic! Răspunsul te plesnește Răsunător pe viața-ți goală. Minciuna-n beznă hohotește, În jurul negru-i damf de smoală. Se bucură în iaduri dracii Sunt mulți înscriși la ei pe liste. Îți sună în ureche-ntr-una: Cei răi în rău or să persiste! Mai mulți vor fi, iar noi mai singuri, Mai izolați în bezna deasă. Din fumul de la revoluții, Oportuniști or să tot iasă. Aceleași pânze de păienjeni, Aceleași plase de pescari, În care se vor prinde-ntr-una Oameni de rând și oameni mari. Minciuna, veșnica minciună, Îi va păstra în sfere-nalte, Capitaliști de conjunctură, Foști comuniști prin osatură, Ce cred că viața-i fără moarte.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate