Nu e vorba de mîini sau de unghii
De scărpinarea spatelui
Ci de mirosul primăverii

Au lăsat oamenii noștri miros de migdale amare
Și-au spălat amintirile în cuve de piatră

De pe tălpi s-au desprins piei de eroi
Ai altor epoci poleiți în dezastre

Dacul din mine se luptă cu fiare
Le taie tendoanele și suspină

Draga mea vei umple cu pieile tale continente
Și ungurii cehii polonii vor privi cum rușii
Îți poleiesc marginile cu limba lor

Mie îmi va fi rușine și nesațiu
Și voi altoi goruni pe caiși

În grădina mea doar gunoiul va avea preț
Se va scurge pe la rădăcini

În grădina mea fulgerele
Vor veni de la est.