agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1328 .



Timpul
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [OBISMAR ]

2010-06-21  |     | 



Nu mai are nimic a zice.
Ca un mort acum el tace.
Nu mai poți nimic a face.
Odihnească-se în pace.

El e un mort ce acum mișcă.
De vorbești, limba în gură ți se pișcă.
Blestem din blestem se trage.
Și-n mormânt el te va trage.

Timpul de va continua să treacă.
În mormânt o să se întoarcă.
Și va ieși din inimile noastre.
Iar pe zi și zi ce trece.
El e tot mai mut, precum un pește.

Nemurirea firii sale.
E ca floarea cu petale.
Ce se scutură cu timpul.
Neștiut, dar foarte simplu.

Schimbător ca și norocul.
Pentru el timpul e totul.
În mormânt ziua se întoarce.
Iar în noapte vine încoace.

Bântuind ca o fantomă.
De te sperie intri în comă.
La presiuni el nu cedează.
Pe ai lui, cei și ăi mai buni.
De opinii negative îi protejează.

El este cel ce în istorie vrea nemurirea.
Și deodată și-a schimbat și firea.
Dacă pentru noi e ca și mort,
el atunci vrea doar odihnă.
Dacă-i viu, noi atunci nu avem tihnă.

N-are milă și nici tihnă.
Vrea tot timpul doar putere.
De aceea ...
stratifică timpul pe ere.
Sau perioade bune-rele.
Trăiește doar după legi nescrise.
Face lucruri nepermise.

El se crede supraom.
Și sfidează pe orice om.
Nu mai crede în nimic și în nimica.
Nu mai știe ce e frica.

Iar când va fi mai rău.
El în lume va vrea să plece.
Tot cei neștiut să știe.
Dar cu timpul îi și le va trece.
Atât grandomania, carisma
și zâmbetul lor acru de pe fețe.
Atât a fost și astfel va să fie.

Iubit la infinit nu o să mai fie.
Tot ce vrea are să știe.
Iar cu timpul ce o să treacă.
O să vrea să îl petreacă.
Într-o baie de mulțime.
Dar o va lua pe scăfârlie.

Prin urmare, întrebare întrebătoare ...
Care este sensul vieții?
Nu-i acela de a trăii???
Numai timpul poate știe.
Ce a fost și ce o să fie.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!