De ce nu ne cunoaștem între noi ?
De ce umblăm pe străzi fără salut ?...
Chiar de suntem cu toți... ”necunoscut”
Și ne-am dori să nu fim singuri, minim doi.

Avem doar gelozii, râvnim la altul,
Chiar lucrul bun, pretindem de greșit;
Mințim ușor, Satană-am devenit...
Nu credem în etern, valoare, ci instantul !

Acum, nici frați nu-și recunosc surori,
Se dușmănesc, pe averi din moștenire
Și alții decid tot; bani, viață, irosire...
Rămân, pământ și-o apă, sufletul datori !

E oare lumea întreagă o himeră ?
Suntem doar indivizi cu atestat ?
Nu credem că iubirea ne e un ”dat”?
De ce ne transformăm planeta, într-o golașă sferă ?!
11.06.2010