agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-09-28 | |
Anița plânge zilnic, cu lacrimi ca o rouă!
De ce-i atât de tristă, o să vă spun și vouă: Are și frați, vreo nouă, iar banii-s puțintei, Și râd mereu pe-afară, copiii răi, de ei. Iar ea, că e fetiță, e și mai umilită, Căci e mereu desculță, cu rochia cârpită; Are și pantofiori da-i ia numai la școală, Trebuie să-i aibă, cam trei luni, până-n vară! Și-s demodați, scorțoși, cam strâmți, rămași de la surori, Dar Ana e încântată că are pantofiori! Iar cei ce au de toate, nu știu că-i minunat, Să porți și de la alții, doar să fii încălțat. Și-ar dori și Anița, rochițe din mătase, Ori pantofiori moderni, sau sandale frumoase, Și-n păr fundă pufoasă, ca neaua de albită, Dar n-are încotro și umblă ponosită... Vă spun ceva de Ana și chiar nu e o glumă: Învață foarte bine, eleva cea mai bună; Iar la sfârșit de an, silitoarea Aniță, Poartă cu mândrie pe cap, o coroniță! 6.01.2010 Aurora Luchian Vaslui
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate