Titi era un fel de fundiță pe care o puneau de ziua orașului undeva în fereastră Noi orășenii casei unii mai înalți ceilalți mai scunzi decât litera Î desenam curcubeul în forma unei țări fără hotar Eram mai tineri

Titi avea mai multe vieți Într-una din ele am trăit mai de mult puțin pe ascuns înghesuit cu ochii țintă în noaptea lui nu - ăsta apărea așa ca nebunul din senin de-ți venea să te țârcâi în camera de la stradă aia cu nopteră de la mama cu mileu și parcă bețivul cadou de la cununia secundei Să nu plângi


Titi a fost un martir Când l-am cunoscut puneam becuri pe scară mergea zvonul că am mâinile lungi înflorea liliacul căram sacoși de plastic cu mărar cu verdeață cu dragoste la pachet congelată - ce vremuri

Titi a fost o mașină perfectă Singura nemulțumire era că în loc de claxon cineva legase un câine Mereu la bulgari lătrau niște oameni la noi doar mureau printre rânduri


Scrie povestea lui Titi
Mor lacrimi destule
...scrie povestea lui Titi