agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-11-16 | |
E devenit aproape o rasă
Făr’ de culoare definită. ”Exterior” îi este ispită... S-a săturat, de viață ”trasă”. Visează sigur motivat, Câștigu-i doar mulțumitor. Își face plan de viitor... De unde e, s-a săturat! Nimic nu vrea, nu mai îl leagă. Renunță fără să clipească La neam, la țara strămoșească; Nu o mai vrea, nu-i mai e dragă. Își vinde tot și pleacă-n lume Căci fiu de neam, este hulit. N-are nimic, chiar de-a muncit... Nu-i dintre fortunați, nu-i nume. Ajuns ”aiurea” nu-i ușor, Muncește mult, de se spetește. Adună un pic, dar reușește... Nu-i fericit, dar are spor. Îi e dor de țară, sau de-o rudă, Dar timpul trece, uită-ncet. E drept, trăiește sobru, ascet, Ban se câștigă greu, cu trudă. Vine pe-acasă tot mai rar, Pentru cutume, ce-a lăsat. Prietenii l-au și uitat, E ruda, ce aduce dar. Are mâini roase de la muncă, Dar are casă și mașină; Putea să stea, el n-are vină... Acasă-s hoți, știu doar poruncă. De ce-i mai bine în altă parte? De ce, noroc, au numai curve Și n-are cine să-i perturbe!? Ne pierdem neam... ne dorim moarte!?! 30.06.2010
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate