agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6802 .



fata din sticlă
poezie [ ]
dialog

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [danrec ]

2010-11-30  |     | 



mă seacă toată povestea asta
îmi spuse prietenul meu sorbind din pahar
pleoapele-i tremurau ca aripile unui fluture cap-de-mort
picat pe abajurul unei veioze

stăteam așezați în scaune din plastic pe o terasă
octombrie își scutura cămașa transpirată deasupra orașului
o casă mare galbenă urîtă cu acoperiș din tablă se tolănise în colțul străzii
vrăbii desperecheate ciuguleau semințe de colilie
aduse de vînt și aerul avea un gust prăfos
de scorțișoară expirată de mentă uscată
stăteam și beam vin de anul trecut

nu înțelegi că era inimaginabilă
păr lung șaten cu sclipiri de miere
pielea lucie și nepătată albă doar pe la strîmtori
sînii înalți și obraznici șoldurile de amforă patinată
buze cărnoase cu tivul jilav ca subsuoara petuniilor
obrajii două piersici gemene fără puf
și pe deasupra cînta în fiecare seară la chitară
îmbrăcată doar în pletele ei de curvă dulce
în fiecare dimineață îmi pregătea un castron
de orez cu lapte și dulceață din cireșe amare
dar alaltăieri mi-a spus că nu vrea să mă mai vadă niciodată

tăceam și-ascultam
ori de cîte ori îl părăsea cîte una
devenea melancolic și inutil de poetic
le închidea într-o sticlă păstrîndu-le acolo
ca pe niște parfumuri sau esențe scumpe
devenise de fapt un expert al îmbutelierii femeilor frumoase

poate ar trebui să-mi las mustață oftă
ca să arăt mai viril
dă-o-ncolo de viață i-am spus
n-are rost să te-mbeți cu iluzii
mai sunt suficiente fete de iubit și sticle de destupat

și-aveam dreptate știa
și eu lăsasem pe malul rîului destule
regrete cu pletele curgînd ca ramurile elastice ale sălciilor
pe masă prin luciul verzui străveziu al butelcii goale
ne făcu bezele cu palma ei moale
o tipă cu ten trandafiriu și ochi sclipitori
o chema Andreea Mariana Odilia Renata sau dracu' mai știe cum

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!