Mă-ntreb dacă nu cumva te-ai născut pentru mine,
Să fi epigraful vieții mele,momentan liniștite.
Legendarul ținutului cu momente de suspans,
Mărturisind nostalgia după o iubire pierdută,
Sau simplu,epoca de glorie a inimii mele nebune de-amor,
Călare pe cai putere cu credința veche,
Furând zeilor ambrozia și nectarul de pe buze,
Călător în văzduhul etern cu mâna-ntinsă spre mine,
Spulberând speranțe în clipa lor de realizare,
Independent de jurul tacil,zbuciumat de vise contrafăcute.
Solitar și îmbrățișat de gânduri povăratice,
Cu sufletul gol de iubire pentru prima oară.