agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-01-29 | |
Văzând triplu de la vin,
Ilie și cu-n vecin, Mărșăluiau înspre casă, Pe o ploaie rece, deasă, Sprijinindu-se de garduri, Lovindu-se și de ramuri, Ori dându-se cap în cap. Hop! unul s-a-mpiedicat Și-a căzut cu fața-n jos, În nămolu-alunecos! Vrea să se salte încet, Parcă-i prins în aracet! Îngăimă ceva, înjură, Scuipă noroiul din gură Și îl strigă pe Ilie, Prietenul de beție. Dubios că nu-i răspunde! Ãsta făcea niște tumbe, Agățându-se-n zadar, De ceva imaginar! Înnămoliți amândoi, Arătau ca niște boi! Se proptește bine-n coate Și bălmăji: -Frate, frate, Stai să-mi iau șapca de jos Și te salt că doar nu-s moș! Clătinel s-a ridicat, Dar se izbi de-un copac Și plonjă-n noroi pe spate. Ilie, mai într-o parte, Bolborosea curios: -De ce ești așa hidos, Îți văd doar un ochi sticlos, În rest ești un noroios! -Dă-mi mâna, te rog Ilie, Că-s captiv în apărie! I-a întins mâna cu greu, Dar pică în capul său! Icnind, stâlcitul se mișcă Și-nciudat picioru-i pișcă. Ilie sare ca arcul Și căzu chircit, săracul, Lângă-un ciot de prun uscat, Lovindu-se fix în cap! Anestezie totală! Amicul tăciune, smoală, Din creștet până-n picioare, De la lutul adânc, moale, Se târî-n genunchi, pe coate, Și ajunge la confrate. L-a văzut că-i nemișcat, Cu un cucui, moț în cap, Și-l jelește ca o babă: -Ilie ești de ispravă! Să-mi faci mie viața grea, Eu cu cine voi mai bea? Plânge-n hohote, jelește, Îl scutură bărbătește; Îl pupa, îl mângâia, Ca omu-n durerea sa! A stat trist o oră bună, Iată-i răsărit de lună! Nu mai bocește, suspină... Dar noroc cu o vecină Care-i zărise din poartă Chemând ajutoare-ndată! "Mortul" nu fusese mort, Dormea și-l "durea în cot", De spaima cruntă și mare A jalnicei "bocitoare"! Și aflând povestea toată, Parc-ar mai "muri" o dată! 16.01.2011 Aurora Luchian Vaslui
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate