agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-02-05 | |
Hai, termină-ți cafeaua, ridică-te și pleacă!
Nu vreau să te mai aud, cerându-ți scuze, Cum, că, mi-ai mai greșit o dată. Þi-ai pus zahăr o grămadă, Spre sfârșit cafeaua devenind amară. Te-ai ridicat încordată-n picioare, Scaunu-ți căzând, Ceștile noastre tremurând, auzindu-mă Rostindu-ți cu glas tare, Povestea ce mă doare. Þi-ai smuls geanta, fiind nervoasă, Eșarfa uitându-ți-o sau lăsându-mi-o pe masă. Plecând atinsă, Bordurile ieșeau din maginea trotuarului pe care călcai, Lăsându-ți urmele de pantofi îngropate-n asfalt. Te pierdeai... M-am uitat la o domnișoară, frumos îmbrăcată, Apropiindu-se, i-am cerut să-mi facă nota de plată. Mi-am pus ceașca peste eșarfa ta, Ca nu cumva vântul, fluturând-o, s-o ia. Scaunul ți l-am ridicat, am plătit Și-am plecat...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate