agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-03-23 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Născut sunt în Le Havre în două'ș unu faur
din nouă sute trei mici marchitani ci veseli parcă scăldați în aur erau părinții mei. Dar nu știu ce urgie se abătu spre noi că fui dus și-n seamă dat unei zdrahoane tâmpe și lacome, o doică, la sân m-a și-nhățat. Din ăst burduf de lapte s-o cred mă înfioară mă înfruptai avan cu buzele-mpungând și mușcând un soi de pară femel al vieții organ. Și când împlinii vârsta de luni, mult glorioasă, la număr două'ș cinci părinții mă luară spre-a sta cu ei la masă moștenitor și prinț al unui vast domeniu unde-n corsete-arcate îngeri căzuți, damnați și demoni suferinzi, zilnic păsări împăiate zvârleau în găinaț, unde flori de metal de postav ori de hârtie în sertărașe rând creșteau buchete gata de prins la pălărie spectacol spăimântând. Tata vindea prăjini de mătăsuri panglici late și ripsuri cu sclipici în kilograme nasturi cu tona tot și toate pe rafturi mari și mici. Câteva fete îl ajutau tăind cupoane c-un salt se avântau pe scară și-arătându-și spumoasele jupoane foșniri nici nu roșeau. Mama avea un suflet artist cânta cu sete s-ar spune, la pian, se măritau dantele și pălării cochete în plâns de clape. Jeanne Henriette Evodie în subsol dădea năvală s-aducă petrolin un praf vâscos cu care la-nchidere se spală podeaua-n magazin. La măturatul pastei fetide cu plăcere eram și eu primit, călare pe-o banchetă strigam: «toți la galere» (citește: nesfârșit). Astfel creșteam la larg printre-aceste domnișoare cu-al lor parfum știut în nări, de fruct al muncii, de perle de sudoare: soră nu am avut. Fiu unic și exxxemplu de decădere a Franței sugeam bomboane-n draci pe când părinții-mi tot mai în formă în finanțe acumulau pitaci bonuri de Panama cu toptanul trei procente din împrumutul rus la fel din Creditul Funciar, după Soviete hârtii pe foc de pus. La casă-un văr mai mare al meu făcea de toate mergeam pe mâna lui își alegea metresele dintre angajate prin rara-i grijă-avui bunele maniere ca-n palmă în morală de-acum un iscusit am respectat această lege familială, bordeluri n-au lipsit. Ci să întoarcem ceasu-napoi: copil sunt încă și desenez mici gări lungi căi ferate un semafor o mare-adâncă vapoare-n legănări pe valuri zigzagate ca-n zări mijiri discrete de pescăruși spre-un far și porturi și castele-cetăți sub giruete soldați ce-n moarte sar (militarismului meu dovadă pururi trează revanșa prin vecini și n-am decât cinci ani) și bonomi ce-i scămoșează o prismă-n verzi lumini pe care-i recunosc pe când alții-i cred cum oare paianjeni, proști îi las. La școală înveți slove și cifre bețișoare și te scobești în nas.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate