Stau pe un mal abrupt,
la marginea vieții,
unde gândesc bestial:
viața totuși este frumoasă
și o iubesc!

Cine vrea în infern,
să nu se grăbească,
dacă are plăcere:
să guste cireșile coapte,
să simtă brizele mării
și să amețească de bucurie,
că vede cum două mâțe roșcate
se i-au cu furie la ceartă.

Tu auzi cum șueră vântul?
pe malul abrupt,
la marginea lumii,
unde roua se scutură
într-o gură de rai,
nu pe-un picior de plai
și nu pe o gură de rai.