agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1333 .



Pârâu de munte, calul popii, trei iepuri, vulpoi-lup
poezie [ ]
Desen infantil de crepuscul suprarealist

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Tulceanul ]

2011-07-11  |     | 




Soarele la asfințit dă culoare
trandafirilor de-un roz-lila. Dedesubtul său
calul popii și-a curbat aripile
calm suspendat. Pe sub coada de libelulă
din două terminații-mustăți cad ouă în pârâu.
Iarba a căpătat o paletă de culori
incredibile. Suprarealist îmbinate.
Degrabă o să vină furtuna. Împrejurul iepurelui
Tuna fetiță-i verdele crud… Papura-i albastră
pe valuri mov și verzi ca o Dunăre-n vals.
Abruptă-i limba de pământ. O sărută păstrăvii-curcubeu.
Chemal, iepurele mijlociu, maro cu negru, stă jos la mal
și pândește fricos gândacii. Pe când, iată, cel mai vânjos,
Roșcov, se luptă c-o floretă de morcov.

A apărut furtunos vulpoiul-lup-câine sălbatic Tunos.
Atitudine de gânditor, nu de gangster. Urechi mari,
pupile lungi, labe groase, coamă de Hasky sau Malamut,
vărgat și pe piept, și pe frunte,-i ies dungi de rimel
deasupra pleoapei drepte și la coada ochiului stâng.

A apus. Iepurele Roșcov nu-l împunge cu urechile,
ci-l iartă pe acest animal pânditor al gândului genial,
fiindcă nu-i încă prădător: Ulpoi sau cum l-o chema –
Ulpie, Lipie, Traian... n-are labă grea pentru niciun iepure.
Cei trei vin să-i încurce și să-i vopsească părul cu marker.

Puiul de rățușcă se plimbă în pârâu și nu se-ntreabă
urât dacă-i lebădă pentru că n-a scris despre el Andersen,
pentru că încă nici n-a copilărit.

I se reflectă ciocul roz-oranj în unde. Stropi mari de cristal
aruncă în aer pe galbenul puf. Mai jos de oglindirea sa a mijit
luna pentru că se-ntunecă să răsară pământul din dosul raiului.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!