Bat clopote-n edenuri, bat clopote de nuntă
Căci și-a găsit mireasă prea-dulce Făt-Frumos
Vin tinerii cu droaia și stirpea cea căruntă
Vin zâne fără seamăn din Maica Sfântă os.

Trei zile petrecură în dănțuiri plăcute
Apoi veni din zare o știre de război
Și Făt-Frumos în grabă viu paloșul ascute
Oștenii se întreamă cu mare tărăboi.
Plecară. Trecu anul și oastea se întoarse
Pe Făt-Frumos purtându-l c-o rană grea în piept
Ajuns, făcu o cruce și vlaga i se stoarse;
Mireasa-și drese glasul: S-a făptuit ce-i drept!

Abia atunci văzură că mândra lui mireasă
Pe lângă frumusețe purta și-o mândră Coasă.