agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-07-20 | |
Început de basm în Parcul Rozelor,
Trandafirii nu erau încă înfloriți, Pasanții treceau, priveau, În așteptare, putea-vor descoperi Primul boboc. Ei doi pășeau pe aleele însorite, Pe sub spaliere albe, arbuștii înfrunziseră. Albul băncilor te orbea, Roua în soarele înmărmurit, Completa imaginea miraculosului eres. ................................................................... Ce s-a întâmplat numai cu noi? Unde am greșit? Unde am greșit în speranțele noastre? De câte ori te-am dezamăgit? De câte ori am reușit? Mai încercăm încă o ultimă dată? Mai crezi în mine? Povestea începută între roze, Am împlinit-o prin isprăvi aievea, Suntem ceea ce am vrut să fim, Lor suntem datori despre ce vom fi, Pentru totdeauna: noi. ................................................................................ A fost odată, ca niciodată: O pereche mâhnită, îmbrățișată În nemișcare, în tăcere, Cu toată greutatea viitorului încă nedescifrat pe umerii lor, Se încurajau reciproc...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate