nu e nimeni pe faleză
să numere brazii incendiați din largul mării
câteva păsări
aduc
fluturii de lumină
imprimați pe batiste (uitate pe linii de tren)
chipuri de măști strălucesc în adâncuri
tu
ai trimis șoimul gayatn să-aducă mană cerească
să mă îmbuneze

căscaturile serii
deschid morminte de ape

carnavalul în cinstea noianului argintiu de vise
a început



*2*


la început
ea
nu i-a înțeles zâmbetul-din colțul drept al gurii-
când
s-a împedicat de primul răsărit
nu a deslușit nici intenția lui de a o săruta în largul mării:
cu amândouă mâinile o îndesa în sacul abisului

cum se face-își spuse
întotdeauna când iese noaptea să potolească câinii
în zori e nemulțumit nemulțumit nemulțumit
furia
trandafirului
îi înțepa privirea
mânia unor proorociri cu porumbei morți
îi lovea obrazul

blândețea tăcerii era un carnaval
cu argintii reptile

fluviile nopții ucid cu pietre
noianul de vise al stelelor


*3*




în fața zeilor aducători de bani se-nchină
să fiți fâșnețe și vesele când vorbiți cu bărbații
le spune nepoatelelor ei
blegii nu cunosc adevărata față a plăcerii
dincolo de nori
se află surpriza

inventează o altă biserică
că doar nu sunt proastă-șoptește
scuipă pe tot ce e sfânt și duce pomana
unor zile câinești
fără discernământ și liniște sufletească




*4*




se crede profesoară
mai scrie și poeme bleaga asta
să spună lumii
câți bani a câștigat din pierderea de timp
nu vezi ce vacă este
la muncă pune-o
ia-o de gât dacă scrâșnește
ce-i trebuie omenirii
versuri
scrise de nebuni poeți.



*5*


-vă rog o întrebare:

pe timpul odiosului
ne-ați spus că erați foarte fericit:
priveați nașterea zilei
cu iubitoarea nevastă
printr-o mică fereastră
a unui mic apartament din drumul taberei
acum
priviți răsăritul
cu două apetisante vedete t.v.
prin imensa fereastra a unei vile
din cartierul primăverii
de ce sunteți așa trist și nemulțumit
-nimic nu poate răscumpăra satisfacția sufletească
pe care o aveam când
în numele țării
iscodeam și pâram la securitate
prietenii