Și totul nedeslușit
În acel întunecat început
Când se făcu Lumină
Ce poposi pe rând în stele din galaxii
Cu-ale lor mici planete
Pentru care:
Mereu răsare câte un soare,
Ca să lumineze
Nu ca-s-apună
Abia după,
Când face loc la câte-o lună
Din această întinsă cunună de constelații
Fără de margine, fără de sfârșit
Prin care timpul vine și trece
Și-ncearcă să lege:
Plus infinit, de minus infinit
Și între ele acest enigmatic Univers
Ce nu știm:
Dacă e, sau nu e, desăvârșit!?

4 - 5 11 2011