Nu mai e nici iarna: iarnă

Nu mai e nici iarna: iarnă...
Nici tu nu mai râzi la fel...
Parcă și-apa nu la fel se toarnă
Și parcă barza e un porumbel.

Nu mai vezi prea departe de ceață
Copacii sunt goi, tot mai goi!
Stările de bine sunt stropite de greață
Stâlpii de beton sunt astăzi moi!

Imaginea îngheață-n televizoare,
Cerul scuipă peste noi mâzgă și noapte...
Întunericul ăsta durează și doare
Ne mânjim cu toții peste poate!

Nu mai e nici iarna: iarnă,
Nu mai e frumosul cum era...
Dorințele azi le strâng în palmă
Și-ncep spre bine a visa!