Din răsărit de soare
O rază mai respiră;
Tânjește în chemare
Ca lacrima în liră.

Se ceartă cu amprenta
Lăsată-n întuneric;
În ani lumină – lentă,
Rapidă-n zbor feeric.

Și abundentă-n clipe
Pentru nimica toată –
Să nu cadă-n risipe
Amurgul ei de soartă.